Fapta milei iubitoare
Zilnic să ți-o înmulțești
Fără să mai faci sumare,
Fără să faci adunare
Și ce-ai dat să socotești,
Dacă vrei în har să crești.

Nici să nu întrebi acuma
Ce răsplată-ai să primești?
Lasă grija asta-n seama
Celui ce în toate-i cârma
Oștirilor sfinte cerești!
Tu ia seama cum slujești?

Draga mea, să fii cu milă!
Fă ce-i bine și frumos,
Celorlalți să fii utilă!
Nu face nimic cu silă,
Să fii numai de folos
Celor slabi și lui Hristos!

Cerul nu-ți socoate viața
După anii ce-ai trăit,
Ci după măsura-n care
Prin jertfire și-ascultare
Altora le-ai folosit
Cu talantul ce-ai primit.

Dacă-a milei scumpă floare
Tu în inimă nu-ți crești,
În curând de-a ta pustie
Ce în suflet o să-ți vie
Singur ai să te-ngrozești:
Dacă nu te pocăiești!

Dragul meu, de afli calea
Către sufletul zdrobit,
Calea asta te va duce
Prin jertfirea de pe cruce
Până-n ceruri, fericit,
Pân’ la Domnul, negreșit.

Căci cărarea ce sfârșește
În lumina cea de sus
Este-aceea ce-nfrățește,
Din iubire dăruiește:
Pe la cei zdrobiți te-a dus,
Pe la frații lui Isus.
Amin.
(Marți, 28 aprilie 2020)